Jocul simbolic si rolul lui in terapia ABA

De ce e important jocul in terapia ABA?
Jocul este prima forma de exprimare a gandurilor si a emotiilor unui copil. Jocul este o experienta bogata ce ocupa un rol important in viata copiilor si cu atat mai mult, ocupa o mare parte din timpul fizic al unui copil in dezvoltare. Studiile arata ca jocul este ocupatia principala a copiilor de pana in 6-7 ani.
Prin joc, copilul experimenteaza si cunoaste realitatea in care traieste si totodata isi dezvaluie realitatea lui interioara. In terapia ABA este cea mai buna modalitate prin care poti invata un copil abilitati noi si chiar concepte.
Copilul cu autism sau tulburari de dezvoltare intampina dificultari in ceea ce priveste activitarile ludice, dificultati ce sunt manifestate in mai multe planuri, dupa cum urmeaza:
1. In sfera interactiunii sociale ( manifestat prin lipsa spontaneitatii si chiar a initiativei, dificultati in a intelege si respecta regulile sociale)
2. In comunicare ( prin lipsa limbajului sau intarzieri in achizitionarea acestuia)
3. Imaginatie (orientarea spre concret, lipsa spontaneitatii)
4. Comportamente stereotipe (spre exemplu: invartirea rotilor masinii in detrimental unui traseu sau a transportarii unor jucarii)
5. Sensibilitate senzoriala ( exemplu: senzibilitatea la sunete)
6. Cognitiv ( tradus prin incapacitatea de a intelege unele cuvinte,capacitatea de autoconcentrare- aici amintind poate un deficit de atentie)


In terapia ABA, programul de joc simbolic are un rol esential ce presupune atentia sporita a terapeutului, tocmai pentru ca nu este structurat precum un DTT, copilul nu-si formeaza singur abilitarile, iar principalul rol al terapeutului este de a intra intr-un mod cat mai putin intruziv in jocul rudimentar pe care copilul il manifesta. Este un rol greu, pentru ca jocul in primul rand trebuie sa implice placere, motivatie si dorinta din partea copilului.
Ce se intampla cand copilul nu este motivat sau cand nu manifesta interes pentru joc?
Inainte de a discuta despre jocul simbolic, enumar cateva etape ale activitatilor ludice ce ii sunt prezentate copilului:
A. Manipularea obiectelor
B. Jocul functional
C. Joc simbolic in dezvoltare
Prin repetarea actiunilor, copii invata sa anticipeze ce efecte au comportamentele lor asupra mediului in care traiesc. Jocul functional se refera la folosirea corecta a jucariilor, asocierea a doua sau mai multe obiecte, imitarea adultului. Atunci cand primele doua etape au fost parcurse ajungem sa discutam despre joc simbolic. Jocul simbolic apare in mod natural in jurul varstei de 2-3 ani ( copilul foloseste o banana si vorbeste la ea ca si la telefon; vede masa murdara si aduce ceva cu care sa o stearga; se preface ca bea ceai fierbinte dintr-o cana goala). Initial in jocul simbolic folosim obiecte concrete, ca in perioada urmatoare a dezvoltarii (3-4 ani) acestea sa fie inlocuite cu scenarii imaginative, povestite si chiar jocul de rol.
Cea mai usoara forma de joc simbolic este asocierea exagerata a sunetelor amuzante (spre exemplu: sforaitul, copilul invata sa duca mana la gura precum ar casca, apoi se intinde si se preface ca doarme)
Jocul simbolic este conditionat de spatiu, timp, materiale, prezenta altor persoane. Initial copilul este invatat de catre terapeut regulile jocului, iar momentul in care si-a insusit sau a deprins regulile jocului, conceptele, achizitiile si abilitatile predate incepe sa “predea” el.


Vom prezenta cateva idei de jocuri ce le puteti incerca acasa:
1. Jocuri in casa: ingrijirea bebelusului ( sa ii dea biberonul, sa ii schimbe scutecul, sa il hraneasca, etc); gatitul, curatenia, ritualuri zilnice (igiena personala), servirea ceaiului, petrecere (in pijamale),etc
2. Evenimente sociale: ziua de nastere, petrecere tematica, cursuri de dans, parade (parade modei), teatru de papusi, karaoke, nunta, etc
3. Meserii: doctor, veterinar, profesor, vanzator, sofer de autobuz, pilot, chelner, croitor, mecanic, politist, gradinar, zidar, etc
4. Cunoasterea mediului : plantare seminte, plimbare in parc/ padure, gradina zoologica, sistemul solar, generalizarea spatiului geografic in care se afla, generalizarea mijloacelor de transport, etc



Bibliografie: Pamela J. Wolfberg, “Peer play and the autism spectrum”


Share this post